Curs 7. Noţiunea de infracţiune şi trăsăturile acesteia

Curs 7. Noţiunea de infracţiune şi trăsăturile acesteia

1.Infracţiunea este un act de conduită a fiinţei umane, care din cauza tulburării pe care o produce ordinii sociale şi de drept ,este supusă represiunii penale.

Art. 14 Cod Penal alin. (1) Infracţiunea este o faptă (acţiune sau inacţiune) prejudiciabilă,săvîrşită cu vinovăţie şi pasibilă de pedeapsă penală.

 

  1. Trăsăturile esenţiale ale infracţiunii . Din prevederile art. 14 Cod Penal alin. (1) rezultă că pentru ca o faptă să fie considerată infracţiune , ea trebuie să întrunească următoarele trăsături:

1)prejudiciabilitateafapta reprezintă modul de manifestare a individului, în cadrul realităţii sociale şi poate avea caracter social sau antisocial. Din totalitatea faptelor care prezintă pericol pentru societate , cea mai periculoasă este infracţiunea.

Pericolul social reprezintă orice activitate contrară normelor în vigoare şi care împiedică desfăşurarea normală a relaţiilor sociale.  Pericolul social al infracţiunii este apreciat în dependenţă de valoare socială care este afectată, de împrejurările în care se săvîrşeşte fapta şi nu în ultimul rind de personalitatea infractorului.  De aici rezultă că pericolul social este diferit pentru toate infracţiunile, în funcţie de interesul ocrotit , valoare socială protejată ,afectate de fapta penală.

În doctrină pericolul social ca trăsătură esenţială a infracţiunii este cunoscut sub două forme :

a)pericolul social generic sau abstract  — reprezintă acel pericol social apreciat de legiutor la momentul înscrierii faptei periculoase în legea penală drept infracţiune.

b)pericol social concret – pericol pe care îl reprezintă o fapta concretă , săvîrşită de o persoană concretă  şi e apreciată de instanţa de judecată ca fiind periculoasă prin aplicarea pedepsei penale.

2)vinovăţia- reprezintă aspectul subiectiv al infracţiunii şi cuprinde atitudinea psihică a făptuitorului, faţă de fapta săvîrşită şi urmările acesteia .

Factorii vinovăţiei :

1.Voinţa sau factorul volitiv – cînd insăşi făptuitorul este  conştient  că săvîrşeşte acţiunea .

2.Conştiinţa sau factorul intelectual – reprezintă atitudinea făptuitorului faţă de sensul, conţinutul şi rezultatul urmărilor pe care el le săvîrşeşte.

3)ilegalitatea penală- trăsătura obligativităţii prevederii faptei penale într-o dispoziţie legală cu caracter incriminator se consideră îndeplinită din momentul intrării în vigoare a normei juridico-penale care prevede şi sancţionează acea faptă .

O faptă se consideră a fi prevăzută de legea penală ,atunci cînd o normă legală stabileşte în ce condiţii, acţiunea sau inacţiunea socialmente periculoasă şi săvîrşită cu vinovăţie, este susceptibilă de a fi considerată ca infracţiune  şi de a fi trasă la răspundere penală.

4)pasibilitatea de pedeapsă penală

Infracţiunile sunt acele fapte pentru care legea penală consideră necesară să fie aplicată pedeapsa concretă. Fiecărei fapte i se prevede o anumită pedeapsă, nu există infracţiune care să nu stabilească o pedeapsă concretă.

  1. Clasificarea infracţiunilor.

Faptele prevăzute în codul penal sunt clasificate ţinînd cont de caracterul şi gradul prejudiciabil.

Astfel, infracţiunile se clasifică conform art. 16 Cod Penal în următoarele categorii :

1)Infracţiuni uşoarese consideră faptele pentru care legea penală prevede în calitate de pedeapsă maximă pedeapsa închisorii pe un termen de pînă la doi ani inclusiv.

2)Infracţiuni mai puţin grave – se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 5 ani inclusiv.

3)Infracţiuni grave – se consideră faptele pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare pe un termen de pînă la 12 ani inclusiv.

4)Infracţiuni deosebit de grave – se consideră infracţiunile săvîrşite cu intenţie , pentru care legea penală prevede pedeapsa maximă cu închisoare,  pe un termen ce depăşeşte 12 ani.

5)Infracţiuni excepţional de grave – se consideră infracţiunile săvîrşite cu intenţie pentru care legea penală prevede detenţiune pe viaţă.